Am văzut steaua voastră în răsărit: Is 60, Ef 3, și magii s-au prezentat în fața Mariei și a Copilului.

Acum, însă, a manifestare a lui Hristos, care este lumina din cele mai înalte regiuni, a iluminat și toate lucrurile care sunt ale lui.
Ef 3,9

Epistola către Efeseni ne oferă o perspectivă teologică profundă asupra misterului lui Hristos și a misiunii Sale în lume. În v.2-3a, apostolul Pavel descrie descoperirea sa cu privire la planul lui Dumnezeu: misterul lui Hristos, care a rămas ascuns în veacuri, a fost acum revelat. Popoarele păgâne, care nu făceau parte din Israel, sunt chemați să fie coherdeieri cu poporul ales, împărtășind aceeași promisiune în Hristos Jesus. Această revelație este o sursă de bucurie și de speranță pentru întreaga umanitate.

În v.5-6, Pavel continuă descrierea acestei revelații, subliniind că prin Hristos, credinciosii sunt participanți la aceeași promisiune divină. Prin El, suntem adunați împreună într-un singur corp, și Dumnezeu ne arată o înțelegere mai profundă a planului Său de mântuire. Această unitate în Hristos depășește barierele culturale și naționale, unind toți oamenii într-o comunitate spirituală.

I. Prima lectură: Is 60,1-6

Profetul Isaia îi îndemnă pe israeliți să se trezească și să strălucească, deoarece lumina lui Dumnezeu a sosit asupra lor (Is 60,1). În timp ce întunericul acoperă pământul și neputința domnește printre popoare, Domnul se ridică deasupra Sionului, iar gloria Sa apare (v.2). Națiunile vor călători spre lumina Sa, iar regii vor veni să-I aducă omagiu (v.3). Copiii din țări îndepărtate vor veni să-L vadă, iar străinii vor aduce ofrande (v.4). Caravane de cămile vor umple pământul, iar cei din Midian și Efah vor veni, împreună cu cei din Sabă, aducând aur și incens, cântând laudele Domnului (vv.5-6). Aurul și incensul profeților Isaia sunt reflectate în darurile pe care Magii le-au adus lui Isus din Nazaret.

II. A doua lectură: Ef 3,2-3a.5-6

Anunțarea secretului ministerului lui Pavel: harul de a vesti neamurilor bogățiile necuprinse ale lui Hristos (Ef 3,2-3a)

Pavel dezvăluie taina ministerului său, harul primit de a propovădui neamurilor despre bogățiile necuprinse ale lui Hristos (Ef 3,2-3a). Această taină nu a fost dezvăluită oamenilor în generațiile trecute, ci a fost revelată acum de Duhul Sfânt apostolilor și profeților (v.5). Conținutul acestei taine este prezentat astfel: «Neamurile sunt coheredare cu poporul lui Israel, membre ale aceluiași trup și participante la aceeași promisiune în Hristos Isus, prin Evanghelie» (v.6). Revelația din Epifanie poartă amprenta gândirii pauline: nu este vorba doar de niște înțelepți străini care vin să viziteze un copil evreu. Este vorba de o ruptură definitivă a frontierei dintre Israel și neamuri: Fiul lui Dumnezeu nu este doar Mesiahul lui Israel, ci Domnul întregului univers. Magii reprezintă semnul acestei universalități: primii neamuri care îl adoră pe Hristos.

III. Evanghelia: Mt 2,1-12

La nașterea lui Isus în Betleem, Iudeea, în timpul domniei regelui Herod, unii magi au sosit la Ierusalim din Orient (Mt 2,1). Ei întreabă: «Unde este regele iudeilor care s-a născut? Am văzut steaua lui la răsărit și am venit să-L adorăm» (v.2). Herod, neliniștit, convoacă preoții și scribii pentru a afla unde ar trebui să se nască Hristos (v.5). El cheamă magii în secret, le cere să găsească copilul și să-i raporteze locația, pentru a merge și el să-L adore (vv.7-8). Magii, urmărind steaua, ajung la Betleem (v.9). «Intrând în casă, văd copilul cu Maria, mama Lui, și se prosteră pentru a-L adora. Apoi deschid bagajele și îi oferă daruri: aur, mirodenii și smarald» (v.11). În vis, sunt îndemnați să nu se întoarcă la Herod, și astfel se întorc în țara lor pe un alt drum (v.12). Această scenă are o structură liturgică: steaua ca chemare, prostrarea ca adorare, darurile ca jertfă. Magii împlinesc ceea ce liturghia a făcut întotdeauna: recunoașterea, adorarea și oferirea.

IV. Maria și Epifania națiunilor

Mateu descrie o întâlnire cu o precizie pe care tradiția nu a ignorat-o: Magii au văzut „un băiat cu Maria, mama Lui” (Mt 2,11). Maria este prezentă în momentul în care primele națiuni gentile adoră pe Hristos. Ea nu este obiectul adorației, ci cel care prezintă obiectul adorației. Este mediatoarele Epifaniei în sensul cel mai literal: se află în mijloc, între adoratori și cel adorat. Isaia 60 descrie națiunile care vin la Sion aducând aur și incens: Maria este Sionul viu, locul unde locuiește lumina Domnului și către care se îndreaptă națiunile. Tradiția o invocă ca „Măica tuturor popoarelor”: nu doar Mama lui Israel, ci a tuturor cei care recunosc pe Fiul. Efeseni 3 dezvăluie că neamurile sunt coherdeere: Magii sunt primii coherdeeri, și este în fața Mariei pe care o primesc această moștenire. Epifania inaugură dimensiunea universală a maternității Mariei: ea care la Nazaret a spus da lui Dumnezeu devine, în momentul în care Magii se prosteră, Mama întregii umanități care caută lumina.